#Suav Yoga | povești despre yoga și orice ne face bine – Ana Rusu

Proiectul Suav(Home)Yoga, care a început ca un jurnal de pandemie, a evoluat subtil în ultima vreme. Am început să ne uităm mai mult spre prezent şi viitor decât spre trecut. Am vorbit cu invitaţii noştri şi despre alte practici care ne ajută să fim mai bine, în afară de yoga. Aceasta este povestea Anei Rusu, căreia pandemia i-a adus dragostea pentru yoga.

A schimbat pandemia ceva în modul în care practici yoga ? Ce anume ?

Aș putea începe prin a spune că fix la început de pandemie, când nici nu știam exact ce va să fie din cauza noului virus apărut în lume, am început journey-ul meu cu yoga. Deci da, pandemia, fără să aibă habar, practic mi-a deschis ochii către yoga.

Cum arată practica ta acum, când nu mai sunt restricţii ?

Tot online practic, cu fetele de la MPower Yoga. Am bebe mic și-mi este cel mai ușor așa, pentru moment. Ușor, ușor, încep să mă organizez să găsesc un studio fain pe lângă mine și să pot practica și clase live, nu doar online.

Yoga online/ vs/ yoga la studio/ vs. tabără (retreat). Ce preferi ? De ce ?

Recunosc că nici nu știu cum e neapărat atmosfera la o clasă de yoga cu multe persoane, pentru că am fost doar la una singură până să încep online.
Cât despre tabere/ retreat-uri de yoga, am fost la unul acum 4 ani, dar doar de dragul prietenelor mele, care l-au organizat într o locație absolut superbă, în sudul Italiei. Pe vremea aceea, nu eram deloc atrasă de practica de yoga. On the other hand, acum abia aștept momentul să pot merge într-o astfel de tabără.

Ce găseşti valoros la practica de grup? Dar la practica individuală?

Nu cred că sunt în măsură să discut despre experiența în practica de grup a claselor de yoga. Însă, legat de cea individuală, în mediul online, acasă, în spațiul meu, pot spune că în momentul de față îmi oferă liniștea, relaxarea și doza necesară de mișcare de care am nevoie la finalul unei crazy day.

Care e cea mai importantă experienţă/ întâmplare/ amintire a ta legată de yoga?

Ar fi câteva care pot fi povestite și recunosc că mi este greu să mă decid numai asupra uneia. Cred că am să mă raportez la cea mai importantă lecție pe care am învățat-o cu ajutorul practicii de yoga – cea de prezență. To be present atât eu cu mine, cât și cu persoanele importante mie, când sunt cu ei.

Se vorbește mult despre burnout, de pandemie şi nu numai, și despre cum yoga e una dintre metodele care poate fi de ajutor în asemenea situații. Pe tine te-a ajutat yoga ? Ce altceva te ajută să îţi păstrezi zen-ul ?

Burnout-ul este un subiect delicat și, dacă stau bine să analizez, cred că am făcut și eu parte din gașca celor care au fost afectați de el. Diferența e că, pe vremea aceea, în urmă cu ani buni, nici nu știam exact ce-i asta și cu ce se mănâncă, așa că după ceva timp m-am pus la loc pe picioare și mi-am continuat drumul. Acum, ani buni mai târziu, cred că da, yoga poate ajuta ca cineva să treacă mai ușor printr o astfel de experiență grea și neplăcută, DACĂ persoana respectivă are deschiderea necesară să vadă și să accepte asta.
Pe mine una, râsetele, călătoritul, muzica, plimbările în serile calde de vară și clipele petrecute cu familia și oamenii mei de suflet do their magic și ajută la păstrarea zenului.

Ar fi ceva relevant de spus și care nu se regăsește în întrebări ?

Mi-ar plăcea să am superputerea de a transmite cât de mult m-a ajutat și mă ajută pe mine yoga, astfel încât să prindă cât mai multe persoane curaj să încerce măcar o dată înainte să zică “asta nu e pentru mine”.