#Suav Yoga | povești despre yoga și orice ne face bine – Dana Botea

Povestește-ne, pe scurt, drumul tău cu yoga, de la practicant de yoga la profesor.

Ca și practicant nu mi-a plăcut de la început. La prima clasă am nimerit o practică ashtanga (asta am concluzionat eu acum când știu mai multe) și m-am speriat de ritmul rapid și de faptul că nu se explica nimic, doar se înșiruiau niște posturi în sanskrită. :)) Începătoare fiind, asta m-a dat în spate mult și m-a determinat să nu mai încerc yoga o perioadă bună.

În timpul celei de-a doua sarcini am simțit nevoia să îi mai dau o șansă. Mi-a plăcut, însă nu am reluat-o după naștere, m-am concentrat mai mult pe cardio sau orice mă ajuta atunci să mă mențin fizic.

M-am apucat serios de ea în pandemie și am inceput să o aprofundez până când m-am înscris la cursul de 200 ore de instructor cu gândul că fac cursul  pentru sufletul meu. 🙂

Nu aveam ca și obiectiv să predau. În plus, nu mi-a placut niciodată să fiu în fața oamenilor și să le vorbesc. După clasa filmată pentru examen am început totuși să predau cunoscuților în parc, familiei acasă până când am zis să încerc și la studio.

Am dat de gust. Am început să mă încarc cu energia de la finalul claselor și să mă bucur de oamenii pe care ii cunosc și ghidez la clase.

A avut pandemia un rol în această poveste?

Major. Pandemia a venit pe un fond emoțional foarte încărcat în viața mea și pe care nu prea știam să îl gestionez. Tocmai îmi pierdusem mama și trebuia să fiu la rândul meu, o mamă prezentă pentru băiatul cel mic (1 an si 3 luni atunci) care era 100% dependent de mine și cel mare (7 ani atunci) care abia începea să înțeleagă ce inseamnă școala și intra în online.

Ne-am mutat la țară, la socrii mei. Eram confuză, obosită, aveam dureri de spate de la “manevrat” copilul mic zilnic și simțeam nevoia de un mic refugiu.

Am ales yoga. Am început să practic cu o colegă de-ale soțului, Aura Niță, care tocmai își luase certificarea de instructor, Aura Nita careia ii multumesc ca a fost primul meu ghid in aceasta calatorie.

Am practicat cu ea toată pandemia și dintr-un gând de tipul “what if”, m-am înscris la cursul de 200h Teacher Training.

A schimbat ceva în călătoria ta? Ce anume?

A schimbat cam la 180 de grade tot ceea ce făcusem până atunci. 🙂

Încă din ultimul an de facultate am lucrat la o corporație în care am activat până când am rămas însărcinată cu al doilea copil. Am încheiat concediul de maternitate în timp ce participam la cursul de yoga, mi-am suspendat contractul de munca pentru ca, într-un final, să îmi dau demisia și să aleg să aprofundez practica yoga și să petrec mai mult timp cu copiii. Bineînțeles, am avut constant sprijinul si încurajările soțului meu.

Povestește-ne despre proiectele tale actuale, cu yoga sau cu orice ne face bine 😊.

Aș zice că principalul proiect este ca tot ceea ce învăț eu din practica și studiul yoga să se reflecte în comportamentul meu de zi cu zi. Yoga pentru mine a însemnat dezvoltare personală și descoperire continuă.

Îmi doresc, de asemenea, să adun și să cresc o comunitate de oameni de la care să învăț și pentru care să simt că vreau să ofer.

Proiectul meu actual este să predau și să predau 🙂 și să promovez practica astfel încât să le arăt și oamenilor ce am descoperit eu. 🧘🏾‍♀️

Pentru orice profesor este important să fie mai întâi el/ ea bine, ca să poată face bine practicanţilor săi. Ce faci tu ca să fii bine (cum arată practica ta personală)?

În acest moment încerc să nu mă mai sabotez. Să nu îmi mai pun piedici atunci cand vreau să fac ceva. Să nu mai caut perfecțiunea și să mă bucur de orice proces.

Îmi place să mă trezesc devreme, cât încă mai doarme lumea în casă și să practic yoga de dimineață. Să meditez în tăcere, să respir și apoi să practic asanele cu muzica în căști. Dacă nu-mi iese în unele dimineți, încerc să nu mă mai necăjesc pentru asta. 🙂

Ştim că este important să avem grijă de noi şi să practicăm continuu. Dar oare ai un truc care să te ajute să îţi ridici energia şi starea de bine rapid, dacă ai nevoie ? Ai vrea să ni-l împărtăşeşti?

Respiră! Adânc, profund, conștient. Respirația ne revigorează, ne curăță, ne dă o stare ușoară de “high”, ne calmează și, practicată regulat, ne vindecă.

Soțul meu spune că uneori, după o tehnică de respirație vede culorile mai vii, mai clare.

În general, dacă încep cu o simplă tehnică de respirație, de acolo, corpul meu știe ce are de făcut și se lasă apoi în voia mișcărilor.

Nu am un truc magic, respiră și “go with the flow”.