#Suav Yoga | povești despre yoga și orice ne face bine – Cristina Ionescu

Proiectul Suav(Home)Yoga, care a început ca un jurnal de pandemie, a evoluat subtil. Am început să ne uităm mai mult spre prezent şi viitor decât spre trecut. Am vorbit cu invitaţii noştri şi despre alte practici care ne ajută să fim mai bine, în afară de yoga. Aceasta este povestea Cristinei Ionescu, Yoga Teacher, NeuroMindfulness Coach & Trainer, Director Consultanță KPMG.

A schimbat pandemia ceva în modul în care practici yoga ? Ce anume ?

Pentru mine pandemia a fost o oportunitate de a începe să practic yoga. Am făcut toată viața sport, mă provocam în challenge-uri tip high intensity, și, deși îmi doream să încerc yoga, nu îi acordam timp și atenție, îmi părea un sport ușor, plictisitor chiar.

Am decis să îi acord o șansă din curiozitate și dorința de a încerca ceva nou. Îmi amintesc și acum luna de yoga în lock-down, cu melancolie și o senzație internă de fericire, pentru că m-am îndrăgostit de acest concept care mi-a adus echilibru și stabilitate. Yoga a fost în perioada de pandemie o ancoră, iar acum, după mai bine de 2 ani de practică constantă, pot spune că a fost marea descoperire care mi-a restructurat echilibrul corporal și mental.

Nu am mai făcut challenge-uri de atunci, și nu mă mai simt conectată cu tipul de mișcare pe care îl practicam pre-pandemie, yoga îmi oferă tot ceea ce are nevoie corpul meu.

Dar cursul de Teacher Training pe care l-ai încheiat acum câteva luni ?

Cursul de Teacher Training pentru mine a fost o altă oportunitate de transformare și descoperire interioară. După un an și jumătate de practică constantă și de evoluție a posturii și a echilibrului corporal și mental, am simțit dorința de a aprofunda și în acel moment mi-a venit în calea vieții cursul de Teacher Training. Și cum eu sunt o persoană care provoacă și se auto-provoacă constant, dar care își folosește și foarte mult intuiția, am ales să îmi urmez chemarea interioară și să înțeleg mai profund acest concept într-un boot camp de 6 luni organizat de Fitness Scandinavia.

Am apreciat cursul pentru că mi-a oferit o structură pentru minte, conexiune cu istoria yoga și cu energia yoga pentru suflet, un echilibru fantastic și o stare de bine în corp, asezonat cu o înțelegere profundă și experientiala a multitudinii de fațete care îmbracă această știință.

Mi-am dorit să am această experiență pentru a evolua și am obținut infinit mai mult decât credeam că îmi doresc. Înainte de orice curs, deși noi ne punem obiective, de fapt nu știm ce nu știm, iar dacă alegem să avem o experiență deschisă, fără așteptări și obiective fixe, cu dechidere spre procesul de învățare și cu compasiune față de varianta noastră de astăzi, cea de mâine va fi infinit mai aproape de cine suntem cu adevărat.

Deși este un curs de Teacher Training, nu am avut un scop de a preda, ci de a mă perfecționa, pentru a înțelege și a îmi asculta corpul și a îmi ghida proprii pași. Pentru mine, calea yoga este o călătorie personală, care începe fiind ghidat din exterior, dar continuă cu o nevoie interioara și o căutare de a înțelege și, după această înțelegere, de a te preda intuiției și senzației de bine a echilibrului dintre corp, minte și spirit.

Cum se îmbină expertiza ta de Neuromindfulness Coach cu cea de instructor de yoga ? Pentru tine, personal, dar și pentru cei cărora le împărtășești cunostințele tale.

Cursul de NeuroMIndfulness și certificarea obținută de la NeuroMindfulness Institute din Franța a fost o altă fațetă a învățării mele, care a completat o piesă din puzzle-ul meu intern. În cadrul organizației în care lucrez de 18 ani am lucrat constant cu oameni iar coaching-ul a fost parte din zona mea de interes, care mi-au oferit conexiune reală și profundă cu persoanele care au avut, în timp, o intersectare a energiei cu a mea.

Așa cum menționam anterior, pandemia a adus Yoga în viața mea. Yoga a adus o mult mai mare ușurință în practica meditației (pe care o practicam de mult, dar nu cu o profunzime sau o experiență reală, mai mult mentală). Odată ce am deschis canalul de energie spre a experimenta diverse tehnici din zona de mindfulness, am descoperit o nouă lume interioară. O lume în care m-am descoperit mai prezentă, mai așezată, cu o capacitate de atenție și capacități cognitive mult superioare, cu o minte constantă într-o stare de bine și de prezență, cu liniște mentală și fericire interioară. Era evident că perioada de constanță în practici diverse m-a reorganizat și redefinit și am vrut să înțeleg de ce.

Cursul de NeuroMindfulness mi-a oferit perspectiva neuroștiintifică și cunoștințele necesare pentru a îmi explica ce s-a întâmplat la nivelul creierului meu, de ce-ul din spatele experienței mele și a echilibrului regăsit. Am descoperit informații atât de interesante care mi-au completat înțelegerea asupra propriei persoane, a comportamentelor și a alegerilor proprii. Și mi-a creat o deschidere spre a avea încredere în mine, mi-a oferit o nouă perspectivă asupra eficienței, a vieții în corporație, a faptului că a construi folosindu-ne de creierul nostru și nu împotriva umanității noastre este cheie în starea de bine personală.

Aș putea spune că certificarea în NeuroMindfulness mi-a oferit știința creierului și a naturii umane și mi-a deschis mintea spre a avea încredere în eficiența practicilor din zona de Mindfulness, iar cursul de Yoga trainer mi-a oferit perspectiva experiențială și înțelegerea sistemului Yoga ca un sistem complet, cu istorie de peste 5000 de ani, perfecționat prin practică și demonstrat acum de știință.

Din această stare de bine și echilibru dobândită, am dorința și pasiunea de a împărtăși cu cei din jur care își doresc să afle mai mult. Am creat un program în cadrul corporației unde lucrez, intitulat BeBrainFit, în care am avut placerea să împărtășesc din informațiile acumulate și din propria experiență și să îmi aduc contribuția spre o deschidere a colegilor mei și o ghidare/coaching în călătoria lor interioară. Este vorba de un program de 9 luni, cu întâlniri săptămânale, întrucât călătoria înseamnă constanță, prezență și încredere. Am fost plăcut surprinsă să se alăture 300 de colegi, iar spațiul de confort emoțional și psihologic creat împreună și înțelegerea mea profundă generalizată și nu specializată mă ajută să le pot da încredere în forțele proprii și dorința de a păși pe calea proprie spre o uniune a corpului, minții și sufletului.

Yoga online/ vs/ yoga la studio/ vs. tabără (retreat). Ce preferi ? De ce ?

Toate tipurile de yoga au propriul rol. Ține foarte mult de momentul în care este fiecare în călătorie, ce i se potrivește cu stilul de viață, spre ce tinde. Importante sunt constanța în practică și așezarea cu încredere și dragoste în propriul corp.

În cea mai mare parte din timp, eu am practicat yoga online, întrucât se potrivea mult mai bine programului meu. Însă yoga online live, cu instructor prezent, pentru că energia care se creează în spații live, când medităm și exersăm în grup împreună este net superioară practicii pe youtube sau online înregistrat.

Pentru mine, yoga în sală nu este o opțiune viabilă datorită timpului necesar organizatoric. Dar iubesc yoga practicată în grup și o practic cât de des pot, mai ales în retreat-uri de yoga.

Retreat-urile de yoga au fost pentru mine o altă descoperire a pandemiei, și o constantă de atunci. Îmi place mixul între practica yoga în natură, socializarea cu persoane noi, activitățile organizate de obicei în astfel de tabere. Grupul care se formează în tabere are o energie foarte bună, tipul de persoane care vin în retreat pentru a practica împreună și pentru a face diverse activități oferă un spațiu mult mai propice pentru deschidere, acceptare, evoluție. Am fost în tabere și singură, și cu fetițele mele, și cu soțul, și toate au avut o constantă: o stare de bine, de mai vreau, de conexiune. Și dacă îmi pun pălăria de NeuroCoach, știu și de ce 😀: suntem finite sociale, iar activitățile în trib și în comunitate ne oferă mixul de hormoni propice pentru starea de bine și pentru evoluție.

Ce găseşti valoros la practica de grup? Dar la practica individuală?

Practica de grup ne aduce în starea de bine dată de energia de grup (cum spuneam, suntem ființe sociale). Yoga în grup și sentimentul de familiaritate și de conexiune cu colegii de yoga este incredibil și ajută în evoluția practicii proprii, ajută la motivație, la menținerea energiei de lucru mai mult și propagă starea de bine generată pe o perioadă mai mare.

Practica individuală, în schimb, face parte din călătoria interioară. Este o meditație în mișcare, o conexiune cu noi. O practică zilnică individuală, chiar și de 15 minute, ne aduce în corpul nostru și în mintea noastră, mai prezenți, mai conectați cu noi.

·Care e cea mai importantă experienţă/ întâmplare/ amintire a ta legată de yoga?

Îmi amintesc cu foarte mare drag cum am sărbătorit ziua mea, la 40 ani, la cursul intensiv de yoga. Pragul de 40 ani este interesant, pentru că îmbină maturitatea cu un sentiment de anxietate cu privire la adecvarea ta în viața proprie. Am ales să am încredere în experiență, să nu ghidez și să nu controlez cum va fi. Și a fost cu deschidere, cu oameni noi abia cunoscuți – era a doua oară când mă revedeam cu colegele și trainerii de la cursul de yoga. A fost cu fericire și conexiune maximă și cu un bonus: poziția stat în cap. Nici o secundă nu mi-am propus sau nu mi-am imaginat că voi putea să stau în cap, a fost o surpriză pentru mine faptul că am stat cu ușurință și o mare realizare pe care mi-o amintesc cu drag.

Se vorbește mult despre burnout, de pandemie şi nu numai, și despre cum yoga e una dintre metodele care poate fi de ajutor în asemenea situațîi. Ce te ajută pe tine să îţi păstrezi zenul ?

Este adevărat, și perfect natural ceea ce se întâmplă în perioadele de epuizare care duc la burnout. Percepția noastră asupra a ce se cere de la noi și ce ne cerem noi nouă, creează o presiune fantastică și un dezechilibru între minte, corp și suflet, și în disonanță cu nevoile noastre interne reale (nu cele pe care le proiectăm noi sau ce ne spun diverse articole sau dr google că ar trebui să fim) și modul în care funcționează creierul nostru, echilibrul intern care e ghidat de acest computer superpeformant și atât de greșit ghidat câteodată de noi.

Zen-ul este un răspuns extern al unui cocktail intern chimic de hormoni. Este știință și matematică, deși este greu de crezut. Practica constantă yoga și diverse tehnici de mindfulness conexe (exerciții de respirație, meditație) au impact direct asupra unui complex de organe interne, de răspunsuri interne care generează acest cocktail chimic, iar zen-ul devine consecință și o stare constantă.

Da, cred cu tărie că Yoga ar trebui să fie prescrisă persoanelor care au semne de burnout, și nu alte medicamente. Am avut și eu acum mulți ani un episod de burnout și mi-aș fi dorit să mi se prescrie tablete de yoga, știu că m-ar fi ajutat foarte mult (cu mintea și know-how-ul de acum).

Ar fi ceva relevant de spus și care nu se regăsește în întrebări ?

Yoga a devenit pentru mine o ancoră, un mod de viață, și este o călătorie personală care stiu că va fi parte din viața mea până la final. Pentru a porni pe acest drum, este nevoie de multă încredere și răbdare cu noi, și lipsă de prejudecăți, pentru că yoga este un mod de viață și o știință, nu o religie. Nu suntem roboți, este normal să avem perioade în care putem și perioade în care nu putem practica. Este important să ne ascultăm corpul, dar să ne provocăm să înțelegem și de ce și să ne tratăm cu dragoste, nu cu senzația de nereușită. Și să ne ascultăm propria intuiție, nu părerile celorlalți și judecățile lor.

Deși pare greu să menții o practică constantă, odată ce creierul observă starea de bine obținută, va deveni o ancoră zilnică, va deveni fără efort și cu plăcere. Dar nimic nu se învață fără puțin efort, pentru că așa funcționează elefantul nostru. Dacă sunteți curioși cine este elefantul, îmi pun pălăria de neuro și mai răspund la întrebări 😀.